SENZA VERITA NON CE LIBERTA

SENZA VERITA’ NON C’E’ LIBERTA’ Fara adevar nu este Libertate.
Le parole di Gesù: “Conoscerete la verità, e la verità vi farà liberi” (Giovanni 8:32) vogliono evidenziare l’esistenza di una stretta relazione tra la verità e la libertà. Nello stesso tempo, però, vogliono farci pervenire il messaggio che noi, esseri umani, viviamo in una condizione di assenza di libertà, o di libertà limitata, perché non conosciamo la verità, o la conosciamo solo in parte.
*Certo, noi potremmo rispondergli proprio come fece Ponzio Pilato: “Che cos’è la verità?” (Giovanni 18:37-38), o reagire esattamente come i Farisei: “Noi siamo progenie d’Abramo, e non siamo mai stati schiavi di alcuno; come puoi tu dire: Voi diverrete liberi?” (Giovanni 8:33).Il relativismo e l’orgoglio possono portarci a rifiutare d’istinto questa importante affermazione di Gesù e a non considerarne l’immensa portata.
*Nella nostra società queste due parole sono alquanto abusate e di conseguenza svuotate del loro vero significato, in primo luogo perché, essendo concetti che ci toccano da vicino e a cui si vuole dare una risposta, sono stati inseriti in una serie infinita di dibattiti, e in secondo luogo perché ogni singola persona ritiene di possedere la chiave del loro significato.
*Chi non vorrebbe conoscere la verità sull’origine dell’universo e della vita? E chi non vorrebbe liberarsi dai condizionamenti del vivere quotidiano? Chi non vorrebbe incontrare qualcuno capace di dargli i dovuti chiarimenti e la convinzione che sia proprio così come lui afferma?2000 anni fa Gesù disse di se stesso: “Io son la luce del mondo;
*Chi mi seguita non camminerà nelle tenebre, ma avrà la luce della vita” (Giovanni 8:12). La luce illumina, ci permette di vedere, cioè di capire, di valutare, di considerare la via migliore da seguire. La luce ci impedisce di inciampare, di cadere in qualche pozzo da cui è difficile risalire, ci impedisce di farci del male, mettendoci in guardia sugli ostacoli che si presentano davanti a noi, volta per volta.
*Se Gesù, quindi, afferma che non siamo liberi, vuole anche dirci che stiamo vivendo in una condizione di schiavitù, più o meno marcata. Ma, se le persone a cui si stava rivolgendo in quel momento non erano legate mani e piedi con catene di ferro, è evidente allora che si riferiva ad una schiavitù interiore. Infatti, quante volte abbiamo detto: “E’ stato più forte di me! Non sono riuscito ad agire diversamente, per quanti sforzi abbia fatto!”, volendo così significare che un potere interiore ci ha piegati al suo volere.
*Se lo schiavo è obbligato a servire un padrone fisico, in carne ed ossa, col fine di soddisfarne tutte le richieste, in questo caso veniamo asserviti da un padrone interiore, confuso spesso con la propria identità o personalità (“Io sono così!”), che esercita una forma di dominio sulla nostra mente condizionandone le scelte e le decisioni.
*Gesù specifica: In verità, in verità vi dico che chi commette il peccato è schiavo del peccato. (Giovanni 8:34). Ma che cos’è il peccato? Se il “reato” è l’infrazione a una norma penale umana, il “peccato” è l’infrazione alle norme divine. Se le norme penali sono contenute nel “codice penale”, le norme divine sono giunte a noi per rivelazione e sono contenute nella “Bibbia”. Se le norme penali sono numerose, perché volte a coprire tutte le possibili sfere dell’agire umano nei confronti del prossimo o dello stato, quelle divine si riassumono in due, e cioè: “Ama il Signore Iddio tuo con tutto il tuo cuore e con tutta l’anima tua e con tutta la mente tua.
* Questo è il grande e il primo comandamento. Il secondo, simile ad esso, è: Ama il tuo prossimo come te stesso. Da questi due comandamenti dipendono tutta la legge ed i profeti” (Matteo 22:37-40).
*Se il peccato, quindi, è l’assenza di una motivazione d’amore nel proprio agire, le parole di Gesù, allora, vogliono farci capire che il vivere basato sulla ricerca della propria felicità, o sulla necessità di soddisfare i propri bisogni e il proprio senso di giustizia, schiavizza.
*Cerchiamo, allora, la luce per lasciarci illuminare e verificare la vera base su cui poggiano le nostre motivazioni. Sapremo, così, se siamo egocentrici, cioè destinati alla schiavitù, o guidati dall’amore di Gesù, ossia incamminati sulla via della libertà dell’anima.Gesu dice Io vengo apena.
Amen

Acatistul Maicii Domnului

*MATERIAL PRIMIT DE LA SORA ISTRATE LUCICA *

In Slujba lui Dumnezeu.

Maica Domnului - Bucuria tuturor celor necajiti !

Slava Tie Dumnezeul nostru... Imparate ceresc... Sfinte Dumnezeule... Preasfanta Treime... Tatal nostru... Ca a Ta este imparatia... Miluieste-ne pe noi... Slava... Doamne, miluieste-ne pe noi... Si acum... Usa milostivirii...
Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu noi robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapanire nebiruita, slobozeste-ne din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

RUGACIUNE CATRE PREASFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU

O, Preasfanta Stapana, Preacurata Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, Maica Domnului Dumnezeului meu Iisus Hristos, cad inaintea ta si ma rog tie, Maicii Imparatului, mai inainte indreptand catre tine aceasta nevrednica a mea rugaciune, pe care si primind-o Maica Imparatului Aceluia ce imparateste cerul si pamantul, o du la Imparatul imparatilor, Domnul tuturor, la Fiul si Dumnezeul tau, si cere mie iertare de toate pacatele mele. Vietii mele da-i indreptare si la sfarsitul meu trecere neingrozita de vrajmasii cei din vazduh; fii mie povatuitoare, sa-mi deschizi dumnezeiasca intrare a Imparatiei si acolo sa ma indulcesc de dulceata raiului si de veselia acelei cetati inalte, a Ierusalimului de sus cel preafrumos si de frumusetile lui cele nespuse; de stralucirea luminii Treimii celei cu trei straluciri si de dulcele glas al cantarilor ingeresti. Carei slave si bucurii ma fa mostean si partas cu toti sfintii, ca toate le poti ca Maica Imparatului celui atotputernic. Si acum, dar mai ales in acest ceas, ma auzi pe mine, cel ce stau inaintea ta, Stapana cu totul milostiva. Ia aminte, Doamna Imparateasa, spre mine, care aduc tie cantare de rugaciune asa:

CONDACUL 1

Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din vesnica moarte, prin darul Celui ce S-a nascut din tine, Hristos Dumnezeul nostru si prin mijlocirea ta cea de maica inaintea Lui, aducem tie, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapanire nebiruita, izbaveste-ne pe noi robii tai din toate nevoile si suferintele, care strigam tie: Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

ICOSUL 1

Ingerul cel mai inainte statator din cer a fost trimis sa zica tie, Nascatoare de Dumnezeu, bucura-te; vestind, prin Dumnezeiasca intrupare a lui Hristos, bucuria ce avea sa se nasca din tine la toata lumea, care pierea in necazuri. Pentru aceasta si noi cei impovarati cu pacate, nadejde de mantuire prin tine dobandim, pentru care cu umilinta strigam tie:

Bucura-te, bunavointa a lui Dumnezeu catre noi cei pacatosi.

Bucura-te, tare aparatoare a celor ce se caiesc inaintea lui Dumnezeu pentru pacatele lor.

Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut.

Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei.

Bucura-te, ceea ce ne curatesti de intinaciunea pacatelor.

Bucura-te, baie, care speli cugetul nostru.

Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Izbavitorul, Care in dar curata faradelegile noastre.

Bucura-te, cea cu totul minunata, impacarea tuturor catre Dumnezeu.

Bucura-te, pod, care cu adevarat ne treci pe noi de la moarte la viata.

Bucura-te, ceea ce ai mantuit lumea din potopul pacatului.

Bucura-te, scara cereasca, pe care s-a pogorat la noi Domnul.

Bucura-te, mijlocitoarea tuturor catre Dumnezeu.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

CONDACUL AL DOILEA

Vad izvoare de minuni revarsandu-se de la sfanta ta icoana, Nascatoare de Dumnezeu, asupra celor care in genunchi stau si cu credinta se roaga tie, ca tu, fiind buna, esti grabnic ajutatoare tuturor; aparatoarea celor asupriti, nadejdea celor deznadajduiti, mangaierea celor intristati, hranitoarea celor flamanzi; celor goi imbracaminte, celor feciorelnici curatie, celor straini buna povatuitoare, celor osteniti sprijinitoare, orbilor vedere; celor surzi buna auzire, celor bolnavi grabnica vindecare. Pentru aceasta dupa cuviinta, cu multumire cantam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL AL DOILEA

Pricina cea neinteleasa a chinurilor cumplite, care vin asupra noastra, cautand noi sa o intelegem, catre tine alergam, o, Maica si Fecioara, mangaiere si mantuire cerand. Iar tu, ca ceea ce esti buna, invata-ne pre noi a alege dintr-insele, purtarea de grija, cea cu milostivire a Fiului tau si Dumnezeului nostru Celui bun, spre mantuirea sufletelor noastre si spre curatirea pacatelor noastre cele de multe feluri si cu bucurie strigam tie:

Bucura-te, adapostire buna a celor inviforati.

Bucura-te, intarire a celor ce slabesc in credinta.

Bucura-te, ceea ce esti singura maica a milostivirii.

Bucura-te, grabnica ajutatoare a celor ce sunt in nevoi si in necazuri.

Bucura-te, ceea ce prin necazuri curatesti pacatele noastre.

Bucura-te, ceea ce prin intristari vindeci neputintele noastre cele sufletesti si trupesti.

Bucura-te, ceea ce ne inveti pe noi a nu iubi bunatatile acestei lumi desarte si trecatoare.

Bucura-te, ceea ce ridici mintea noastra din lumea cea desarta, la cele mai presus de lume.

Bucura-te, ceea ce ne tragi pe noi de la dragostea pamanteasca, catre dragostea lui Dumnezeu cea cereasca.

Bucura-te, ceea ce, chiar si in suferintele noastre, ne dai noua mangaiere si viata plina de dar.

Bucura-te, fagaduinta bunatatilor celor ceresti.

Bucura-te, mijlocitoarea bucuriei celei vesnice.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

CONDACUL al treilea .

Cu putere de sus ma intareste Stapana preabuna, pe mine robul tau care sunt neputincios sufleteste si trupeste si ma invredniceste de cercetarea si de purtarea ta de grija, alungand negura mahnirii si a intristarii de care sunt cuprins, ca prin tine, fiind mantuit, pururea sa cant lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al treilea.

Avand nespusa bogatie de milostivire, tuturor celor necajiti le intinzi mana de ajutor, tamaduind neputintele, vindecand bolile si patimile. Pentru aceasta, Stapana preabuna, nu trece cu vederea pe robii tai, care zac pe patul durerii si striga tie:

Bucura-te, comoara de mult pret al milei tale.

Bucura-te, ceea ce esti nadejdea celor deznadajduiti.

Bucura-te, tamaduirea trupurilor noastre.

Bucura-te, puternica ajutatoare a celor neputinciosi.

Bucura-te, aparatoare si intarire a celor ce slabesc in credinta.

Bucura-te, ceea ce mania lui Dumnezeu, cu rugaciunile tale, degrab o potolesti.

Bucura-te, ceea ce, cu puterea rugaciunilor tale, patimile noastre le potolesti.

Bucura-te, vedere a orbilor si auzire a surzilor.

Bucura-te, umblare a schiopilor si vorbire a mutilor.

Bucura-te, vindecare prin credinta a celor bolnavi.

Bucura-te, ca prin tine, dupa masura credintei, se dau vindecarile.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

CONDACUL AL PATRULEA.

De felurite necazuri, de ispite si de nevoi sunt cuprinsi robii tai, ale caror greutati nu le mai pot rabda; dar tu, fiind Maica milostiva a Mantuitorului si Dumnezeului nostru, ridica mainile tale catre Fiul tau, rugandu-L sa caute spre intristarea inimii robilor tai si din adancul deznadejdii sa ne ridice pe noi, care cu credinta cantam Lui: Aliluia!

ICOSUL al patrulea.

Auzind Preasfanta Fecioara si Maica cele spuse mai inainte de Dreptul Simion, ca "prin insuti sufletul tau va patrunde sabia", ai pazit aceste cuvinte intru inima ta, stiind ca bucuria de maica pentru fiu este impletita cu multe necazuri in lumea aceasta. De aceea tu, ca ceea ce sti necazul si suferinta intru toate, cunosti si intristarea noastra; si ca ceea ce esti singura Maica a tuturor, auzi-ne si pe noi care cu credinta strigam tie:

Bucura-te, ceea ce ai nascut lumii bucurie, pe Hristos Mantuitorul nostru.

Bucura-te, ceea ce izbavesti lumea din necazuri cu mijlocirile tale.

Bucura-te, ceea ce ai rabdat ocarile si clevetirile asupra Fiului tau.

Bucura-te, ceea ce, cu patimile Lui, dimpreuna ai patimit.

Bucura-te, mangaierea maicilor celor intristate.

Bucura-te, ceea ce ne pazesti, cu darul Fiului tau.

Bucura-te, a noastra grabnica ajutatoare intru toate nevoile.

Bucura-te, indreptarea si povatuitoarea celor rataciti.

Bucura-te, hrana si pazitoarea pruncilor.

Bucura-te, povatuitoarea tinerilor.

Bucura-te, Maica celor sarmani.

Bucura-te, sprijinul si mangaierea vaduvelor.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

CONDACUL al cincilea.

Vazand sangele cel dumnezeiesc al Fiului tau varsandu-se pe cruce pentru mantuirea noastra, ca o sluga a Domnului, cu smerenie plecandu-te voii Tatalui Care este in ceruri, ne-ai aratat noua chipul patimirii si al rabdarii, ca si noi cand suntem in cuptorul ispitelor si al nevoilor, cu smerenie sa ne rugam lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

ICOSUL AL cincilea.
Vazandu-te pe tine Fiul tau si Dumnezeul nostru stand langa Cruce cu ucenicul Lui cel iubit si cu inima sfasiata de durere si suferind asemenea Lui, a zis: "Femeie, iata fiul tau" si ucenicului: "Iata mama ta", facandu-ti tie fii pe toti cei ce cred in El. Noi ca niste partasi ai necazurilor si ai patimilor Fiului tau, spre tine, mijlocitoare Maica, toata nadejdea avand-o, cu credinta strigam tie:

Bucura-te, Maica neamului crestinesc.

Bucura-te, ceea ce ai impreunat pe Dumnezeu cu oamenii.

Bucura-te, ceea ce ai adus Domnului pe cei credinciosi.

Bucura-te, Mieluseaua, care ai nascut pe Mielul cel ce a ridicat pacatele lumii.

Bucura-te, vas, care ne scoti noua bucurie din izvorul nemuririi.

Bucura-te, rugatoarea pentru mantuirea celor pacatosi.

Bucura-te, scularea celor cazuti in pacate.

Bucura-te, ceea ce esti vindecarea tuturor neputinciosilor.

Bucura-te, ca esti cautarea celor pierduti.

Bucura-te, bucuria cea fara de veste a pacatosilor.

Bucura-te, potolirea a toata intristarea.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

CONDACUL al saselea.

Propovaduiesc milele tale, Maica lui Dumnezeu, toate marginile lumii, caci cu cinstitul tau acoperamant acoperi pe tot neamul crestinesc; pentru care totdeauna te rogi lui Hristos Mantuitorul lumii, si izbavesti din toate nevoile pe robii tai, cei tematori de Dumnezeu, care cu credinta canta lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al saselea.

Stralucind darul cu raze luminoase de la sfanta icoana ta, Maica lui Dumnezeu, noi cu credinta plecam genunchii inaintea ei, si cu lacrimi ne rugam tie: alunga norul ispitelor ce vin asupra robilor tai, si cu bucurie sa strigam tie:

Bucura-te, ceea ce duci rugaciunile credinciosilor Fiului tau si Dumnezeului nostru.

Bucura-te, ceea ce stai inaintea scaunului Dumnezeirii si te rogi pentru noi.

Bucura-te, mijlocitoare intre Dumnezeu si om, care ne izbavesti pe noi din nevoi.

Bucura-te, aparatoarea neamului crestinesc, de la Dumnezeu daruita noua.

Bucura-te, pom infrumusetat, cu care se acopar multi.

Bucura-te, pom cu luminoasa roada, din care se hranesc credinciosii.

Bucura-te, acoperamantul lumii, cel mai lat decat norii.

Bucura-te, pamantul fagaduintei din care ne izvorasc toate bunatatile ceresti si pamantesti.

Bucura-te, soare luminos, care neincetat luminezi pe cei credinciosi.

Bucura-te, stalp de foc, care povatuiesti pe cei alesi catre cereasca Imparatie.

Bucura-te, brazda, care cresti multimea indurarilor.

Bucura-te, ceea ce ne daruiesti toate bunatatile.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

CONDACUL AL saptelea.

Vrand sa arati izvoare de minuni de la sfanta icoana ta, bucuria tuturor celor necajiti, ai poruncit, Stapana, bolnavei Eftimia sa savarseasca inaintea sfintei tale icoane cantari de rugaciune; si primind vindecare sa vesteasca tuturor milele tale, pe care le-ai daruit prin sfanta ta icoana, pentru ca sa nu fie tainuit izvorul vindecarilor ce le dai in dar, tuturor celor ce au nevoie de ele. Pentru aceasta si noi nu tainuim minunile si facerile tale de bine catre noi robii tai, ci cu multumire, preaslavim pe Dumnezeu si cantam lui: Aliluia!

ICOSUL al saptelea.

Scaldatoarea Siloamului vindeca bolile, insa mai presus s-a aratat, Preasfanta Stapana, biserica ta, in care ne inchinam icoanei tale celei facatoare de minuni. Fiindca aceasta, nu numai odata intr-un an, si nu numai cei ce intra mai intai dobandesc sanatate, ci de-a pururea vindeca toata rana sufleteasca si trupeasca a celor ce, cu buna credinta si cu dragoste vin catre tine. Pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, scaldatoare, in care se afunda toate durerile noastre cele sufletesti si trupesti.

Bucura-te, pahar, cu care se primeste bucuria si mantuirea.

Bucura-te, piatra, care ai adapat pe cei insetati de viata.

Bucura-te, lemn, care indulcesti apele cele amare ale marii lumesti.

Bucura-te, izvor nesecat al apei celei datatoare de viata.

Bucura-te, ceea ce indulcesti necazurile noastre cele amare.

Bucura-te, baie, care speli intinaciunea pacatului.

Bucura-te, potolirea intristarilor noastre.

Bucura-te, vindecarea bolilor noastre.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti din nevoi.

Bucura-te, ceea ce calci puterea demonilor.

Bucura-te, ceea ce rusinezi pe vrajmasii nostri.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!
CONDACUL al optelea.

Nemernici si straini de credinta crestineasca sunt acei care nu se inchina chipului tau, celui intru tot sfant, caci tu, Stapana, ca o Maica a Unuia din Sfanta Treime, ai trimis darul facerii de minuni asupra sfintei tale icoane. Pentru aceasta, pe cei care sunt chinuiti de duhurile cele necurate si se inchina cu credinta sfintei tale icoane, ii vindeci si sanatosi ii faci pe ei. Pe toti cei bolnavi sufleteste si trupeste care se roaga tie, ii tamaduiesti si cele de folos pentru dansii le randuiesti. Pentru aceste multe ale tale faceri de bine, cu multumire strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al optelea.

Toata viata noastra pe pamant, este plina de durere si de intristare. Sufletul, bolnav de pacate, trupul de dureri se chinuieste, pentru ca mania lui Dumnezeu pentru pacatele noastre ne pedepseste. Catre tine dar alergam, Maica lui Dumnezeu, si inaintea preacinstitei tale icoane cazand, ne rugam: Umple de bucurie si de veselie inima noastra cea intristata si cu bucurie sa strigam tie:

Bucura-te, povatuitoarea care ne duci pe noi in patria cereasca.

Bucura-te, Imparateasa cerului si a pamantului, cere ne deschizi noua usile raiului.

Bucura-te, cea preamilostiva, care ne miluiesti pe noi.

Bucura-te, chivernisitoarea casei, care bine randuiesti viata noastra.

Bucura-te, cea preafericita, care de prooroci ai fost vestita.

Bucura-te, fericit pantece, care ai nascut pe Fiul lui Dumnezeu.

Bucura-te, rugul cel nears.

Bucura-te, zid nestricat.

Bucura-te, izvor purtator de viata.

Bucura-te, floarea cea pururea nevestejita.

Bucura-te, imblanzirea inimilor celor rai.

Bucura-te, neincetata bucurie a credinciosilor.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

CONDACUL al noulea.

Toata dulceata cea lumeasca in lumea aceasta este amestecata cu intristare. Marirea si bogatia trec. Frumusetea si sanatatea se vestejesc. Prietenii cei de aproape se rapesc de moarte. Indulceste dar, necazurile robilor tai, Pricinuitoarea bunatatilor si bucuria ta cea nestricata da-ne-o noua celor ce strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al noulea.

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep cu ce cuvinte sa mangaie pe cei necajiti. Ci tu singura, Stapana, daruieste inimii noastre mangaiere, cu razele darului tau. Alunga norul necazurilor noastre si negura mahnirii ca sa strigam tie:

Bucura-te, ca esti nadejde de bucurie pentru toti crestinii.

Bucura-te, bucuria si impacarea lumii.

Bucura-te, datatoarea bunatatilor ceresti si pamantesti.

Bucura-te, nadejdea mantuirii noastre.

Bucura-te, corabia celor ce vor sa se mantuiasca.

Bucura-te, limanul celor ce inoata pe marea vietii acesteia.

Bucura-te, singura pazitoare a celor ce dupa Dumnezeu spre tine nadajduiesc.

Bucura-te, imbracamintea celor goi de indrazneala pentru multimea pacatelor.

Bucura-te, pazitoarea si intarirea tuturor.

Bucura-te, ocrotitoare si sfanta adapostire a tuturor credinciosilor.

Bucura-te, ajutatoarea tuturor celor ce cu credinta se roaga tie.

Bucura-te, luminoasa constiinta a darului.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al zecelea.

Domnul Cel iubitor de oameni, vrand sa mantuiasca lumea din chinul vesnic si din neincetata suferinta S-a salasluit in pantecele tau cel pururea fecioresc si pe tine, Maica Sa, te-a daruit celor pieritori spre ajutor, spre acoperamant si aparare, ca sa fii celor mahniti mangaiere, celor necajiti bucurie, celor deznadajduiti nadejde, ceea ce ne izbavesti de chinul cel vesnic, prin mijlocirea ta si catre vesnica ta veselie aduci pe toti care cu credinta striga Fiului tau si Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul al zecelea.

Zid esti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu si tuturor celor ce alearga catre acoperamantul tau. Pentru aceasta ne rugam tie. Apara, acopera si pazeste pe toti cei saraci si fara de ajutor si izbaveste din ispite, din necazuri si din nevoi pe cei care cu credinta striga tie:

Bucura-te, stalpul fecioriei.

Bucura-te, vas ales al curatiei si al intregii feciorii.

Bucura-te, cununa cea marita a celor care cu nevointa se lupta impotriva poftelor.

Bucura-te, ceea ce dai vesnica bucurie celor ce se ostenesc in viata calugareasca.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti de vapaia patimilor.

Bucura-te, ceea ce gonesti negura ispitelor.

Bucura-te, povatuitoarea intregii feciorii.

Bucura-te, sprijinitoarea curatiei.

Bucura-te, indreptarea oamenilor.

Bucura-te, cea prin care din cadere ne-am sculat.

Bucura-te, intarirea cea tare a credintei.

Bucura-te, tamaia cea placuta a rugaciunii.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu fecioara, bucuria celor necajiti.

Condacul al zecelea.

Cantarea cea cu totul de umilinta aducem tie, noi robii tai, Nascatoare de Dumnezeu, aparatoarea cea atotputernica a neamului crestinesc. potoleste bolile robilor tai celor ce suspina. Imblanzeste mania lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastra pentru pacatele noastre. Izbaveste-ne din toate necazurile pe noi, robii tai, care strigam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al unsprezecea.

Faclie primitoare de lumina din carbunele darului lui Dumnezeu aprinsa s-a aratat noua preacinstita icoana ta, Stapana, spre sfintirea si mangaierea noastra. Iar noi, cu dragoste cinstind-o si cu credinta ingenunchind inaintea ei strigam tie:

Bucura-te, ceea ce cu puternica ta aparare din toate nevoile ne scoti pe noi.

Bucura-te, ceea ce din foamete sufleteasca si trupeasca ne izbavesti pe noi.

Bucura-te, ceea ce cu rugaciunile tale stingi focul patimilor noastre.

Bucura-te, ceea ce ne scapi pe noi de moartea cea vesnica.

Bucura-te, tare ajutatoare in razboaie.

Bucura-te, ceea ce ne acoperi pe noi de navalirea altor neamuri.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti de razboiul cel dintre noi.

Bucura-te, ceea ce pazesti pe cei ce calatoresc pe pamant si pe ape.

Bucura-te, ceea ce izbavesti pe cei robiti.

Bucura-te, grabnica izbavire de ingrozirea lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastra.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti.

Condacul al doisprezecelea.

Zalog din darurile tale voind sa dai neamului crestinesc icoana ta cea facatoare de minuni, ai daruit-o noua, Maica lui Dumnezeu, de la care celor ce vin cu credinta, izvoare de minuni se revarsa; neputintele se vindeca si necazurile se potolesc. Pentru aceasta cu bucurie strigam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 12-lea.

Cantand milele si minunile tale, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, toti te laudam ca pe o tare statatoare a noastra si cu umilinta venim la tine ceea ce te rogi pentru noi. Si cerem ca sa inalti mainile catre Fiul tau rugandu-l ca pururea in viata aceasta si dupa moartea noastra sa nu se departeze milostivirea Lui de la noi, cei ce strigam tie:

Bucura-te, nadejdea noastra in viata aceasta si dupa moartea noastra.

Bucura-te, ceea ce randuiesti sfarsit dulce si cu pace din viata aceasta tuturor celor ce nadajduiesc spre tine.

Bucura-te, ceea ce esti nadejdea si apararea noastra in ziua judecatii.

Bucura-te, imblanzirea Dreptului Judecator.

Bucura-te, ceea ce ne izbavesti din gheena cea vesnica.

Bucura-te, nadejdea de mantuire a tuturor.

Bucura-te, cheia imparatiei lui Hristos.

Bucura-te, usa raiului.

Bucura-te, pod care duci la ceruri.

Bucura-te, adapostire si buna aparare a tuturor pacatosilor care se caiesc de pacatele lor.

Bucura-te, bucuria ingerilor.

Bucura-te, marirea si mangaierea tuturor dreptilor.

Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti.

Condacul al 13-lea

O, intru tot laudata, de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce spre bucuria cerului si a pamantului ai nascut pe Imparatul Hristos, Dumnezeul nostru, auzi glasul smeritilor robilor tai. Primeste aceasta putina rugaciune a noastra si ne izbaveste pe noi din toate nevoile. Vindeca neputintele noastre cele sufletesti si trupesti. Alunga de la noi toata rautatea si intristarea. Daruieste-ne sanatate si cu rugaciunile tale ne izbaveste din munca cea vesnica pe cei ce cantam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

+ ACEST CONDAC TREBUIE REPETAT DE TREI ORI.

Apoi se citeste iarasi Icosul intai: Ingerul cel mai intai... si Condacul intai: Aparatoare Doamna... si se face otpustul. Iar apoi se citeste aceasta:

Rugaciune

O, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce esti mai presus decat heruvimii si mai cinstita decat serafimii, Fecioara de Dumnezeu aleasa, bucuria tuturor celor necajiti; da-ne mangaiere si noua celor ce suntem in necazuri ca afara de tine alta scapare si ajutor nu avem. Tu singura esti mijlocitoarea bucuriei noastre si ca Maica lui Dumnezeu si Maica milostivirii, stand inaintea prestolului Preasfintei Treimi, poti sa ne ajuti noua. Ca nimeni din cei ce se roaga tie cu credinta nu este rusinat.
Auzi-ne si acum in ziua necazului nostru pe noi cei ce cadem inaintea icoanei tale si cu lacrimi ne rugam tie. Alunga de la noi toate necazurile si nevoile ce vin asupra noastra, intru aceasta vremelnica viata si prin atotputernica ta mijlocire nu ne lipsi pe noi nici de vesnica si nesfarsita bucurie intru imparatia Fiului tau si Dumnezeului nostru. Amin.

Imparateasa mea cea preabuna, nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, prietena sarmanilor, folositoarea celor neputinciosi si ocrotirea celor necajiti; vezi nevoia si necazul meu. Ajuta-ma ca sunt neputincios, hraneste-ma ca pe un strain. Stii nevoia mea, usureaza-ma de ea precum voiesti caci nu am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica, nici alta buna mangaiere decat numai pe tine, o, Maica a lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor. Amin.

www.fratelesuferintei.blogspot.com/

Adresa noua in evindeta a tutor blogurilor mele. asta este corect adaugat.

CUVANT DE INVATATURA CRESTINA

*INSTIINTARE* Ati fost vreodata-n ultima vreme-ntr-un cimitir? Si, daca ati fost, nu v-a frapat constatarea ca “fiecare ortodox e Iisus Christos”? (da, suna ca un cantecel, daca vreti puteti sa-l continuati।) Si, daca v-a frapat constatarea, ce-ati gandit despre asta?
Mai intai sa explic cum vine asta. Ca doar Iisus, la fel ca noi toti, a fost el insusi, si nimeni altcineva n-ar putea sa fie tot el. Cu toate astea, ortodicsii ignora evidentele si isi scriu pe cruci “INRI”. In caz ca nu stiti, “INRI” inseamna “Iisus Nazareteanul, Regele Iudeilor”. In principiu, nu toti oamenii pe a caror cruce scrie “INRI” sunt regi sau Iisusi Christosi. Dar ortodoxia nu sta sa se-mpiedice de principii. Pentru ea, ceea ce conteaza e metafora. Si, desigur, comuniunea cu Fiul lui Dumnezeu.

IIsus spunea:
Eu vin in curand! Amin.

http://www.fratelesuferintei.blogspot.com/

ADMIN.