MAICA DOMNULUI

Maica Domnului.

Dintre îndemnurile pe care le primim la sfintele slujbe în legãturã cu Maica Domnului, cele mai obisnuite sunt sã o pome-nim pe Maica Domnului si sã o mãrim pe Maica Domnului. Suntem îndemnati sã o pomenim pe Maica Domnului când ni se spune „Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mãrita, Stãpâna noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoarea si pururea Fecioara Maria cu toti sfintii sã o pomenim", iar noi rãspundem cu o rugãciune: „Preasfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".
Îndemnul sã o mãrim pe Maica Domnului îl primim când ni se spune: „Pe Nãscãtoarea de Dumnezeu si Maica luminii, întru cântãri cinstindu-o, sã o mãrim". De cele mai multe ori, la acest îndemn rãspundem cu o alcãtuire din veacul al VIII-lea, o alcãtuire scrisã de Cosma Melodul si care s-a rãspândit în Sfânta noastrã Bisericã: „Ceea ce esti mai cinstitã decât heruvimii si mai mãritã fãrã de asemãnare decât serafimii, care fãrã stricãciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai nãscut, pe tine, cea cu adevãrat Nãscãtoare de Dumnezeu, te mãrim".
Vorbim cu Maica Domnului si-i spunem: „Da, Maicã, te mãrim! Te mãrim pentru cã «esti mai cinstitã decât heruvimii»", adicã mai cinstitã decât cei care sunt în apropierea lui Dumnezeu, fiintele ceresti care se numesc heruvimi si care aduc mãrire lui Dumnezeu. Mai sunt si alte fiinte preamãritoare de Dumnezeu, din imediata apropiere a lui Dumnezeu, serafimii. Si zicem cãtre Maica Domnului: „Esti mai mãritã, fãrã de asemãnare, decât serafimii". Esti mai presus de heruvimi, esti mai presus de serafimi, pentru cã „fãrã stricãciune pe Dumnezeu Cuvântul ai nãscut" si de aceea, pe tine, „Nãscãtoare de Dumnezeu, te mãrim".
Astãzi am primit îndemnul sã o mãrim pe Maica Domnului. Nu ni l-a dat cineva anume, ci ni l-am dat noi, când am zis: „Mãreste, suflete al meu, pe ceea ce s-a nãscut din cea stearpã, pe Fecioara Maria". Oare, împlinim noi cum trebuie acest îndemn? O pomenim pe Maica Domnului cu cuvenitã pomenire? O mãrim pe Maica Domnului cu cuvenitã mãrire, ca si când ni s-ar pãrea cã nu spunem destul, cã nu simtim destul întru pomenirea si mãrirea pe care le aducem Maicii Domnului?
Dupã ce spunem cuvintele acestea de îndemn, zicem: „Strãin lucru este maicilor fecioria, strãinã este si fecioarelor nasterea de fii". Deci douã lucruri care nu se potrivesc unul cu altul. Nu se potriveste starea de mamã cu starea de fecioarã. Cineva nu poate sã fie si fecioarã si mamã. Si totusi, cineva a fost si fecioarã si mamã. Cine? Maica Domnului! Si zicem: „Strãin lucru este maicilor fecioria, strãin si fecioarelor nasterea de fii, dar întru tine, de Dumnezeu Nãscãtoare, amândouã s-au rânduit". Maica Domnului a nãscut fiind fecioarã, a rãmas fecioarã si este pururea fecioarã. Este un lucru uimitor pentru noi, un lucru la care poate cã noi nu ne-am fi gândit, dar pe care ne învatã Biserica noastrã sã-l gândim: cã Maica Domnului este Maicã pururea fecioarã. Si zicem mai departe, vorbind cu Maica Domnului: „pentru aceasta (pentru cã prin puterea lui Dumnezeu s-au rânduit aceste douã lucruri întru tine, fecioria si nasterea) toate semintiile pãmântului, pe tine te mãrim".
Astãzi este o zi de bucurie; o zi de bucurie care a început cândva si care nu se sfârseste niciodatã. Doi oameni evlaviosi, sfintii, dreptii, dumnezeiestii Pãrinti Ioachim si Ana, n-aveau copii. Doreau sã aibã copii si se rugau lui Dumnezeu sã aibã co-pii. Dumnezeu le-a ascultat rugãciunea si le-a dat pe „preasfânta, curata, preabinecuvântata, mãrita, Stãpâna noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoarea si pururea Fecioara Maria". Le-a dat un copil care avea sã-L nascã pe Mântuitorul. Bucuria aceea, a pãrintilor care doreau sã aibã copil si au primit pe Maica Domnului, nu s-a mai sfârsit pânã acum si n-o sã se mai sfârseascã niciodatã, pentru cã fiica lor este Maica Domnului si este mama noastrã, a tuturor.
La slujba de astãzi, de la Sãrbãtoarea Nasterii Maicii Domnului, si în toate zilele urmãtoare, pânã la 15 septembrie, spunem la sfintele slujbe si cuvintele acestea, vorbind cu Maica Domnului:
„Nasterea ta, de Dumnezeu Nãscãtoare, bucurie a vestit la toatã lumea. Cã din tine a rãsãrit Soarele dreptãtii, Hristos Dumnezeul nostru. Si dezlegând blestemul a dat binecu-vântare, si stricând moartea ne-a dãruit nouã viatã vesnicã". Îi spunem Maicii Domnului cã nasterea ei a vestit bucurie la toatã lumea. Toti cei care credem în Maica Domnului ne bucurãm cã stim de Maica Domnului, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului apropiatã nouã, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului ajutãtoare nouã, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului ocrotitoare nouã, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului mijlocitoare pentru noi, ne bucurãm cã o avem pe Maica Domnului rugãtoare pentru noi.
Toate bucuriile credintei noastre, toate bucuriile crestine: bucuria de Domnul Hristos, bucuria de învãtãtura Domnului Hristos, bucuria din Jertfa Domnului Hristos, bucuria din Învierea Domnului Hristos, bucuria din Înãltarea la cer a Domnului Hristos, bucuria din gândul la cea de-a doua venire a Domnului Hristos, bucuria din tot ce stim despre Domnul Hristos, bucuria din Sfânta Liturghie pe care ne-a lãsat-o Domnul Hristos, bucuria din Sfânta împãrtãsire cu Sfintele Taine, cu Trupul si Sângele Domnului Hristos, toate acestea, într-un fel, vin prin Maica Domnului. Asa cã bucurie a vestit nasterea Maicii Domnului la toatã lumea.

DOAMNE AJUTA

ADMIN .